O interfață este o colecție de metode și date membre
publice. Metodele într-o interfață sunt abstracte, adică este prezentă doar
semnătura metodelor, implementarea acestora fiind realizată de clasa care va
folosi interfață dată.
Sintaxa:
|
[public]
interface NumeInterfata
[extends ListaInterfete] { //
declarații de membri de interfață } |
De
exemplu:
interface Animal {
void maninca();
void doarme();
}
Reguli de lucru cu interfețele în Java:
- Numele interfeței nu coincide cu numele altei clase sau interfeţe din acelaşi pachet.
- Dacă declarația unei interfeţe conţine clauza extends atunci interfața va moșteni toate metodele şi constantele interfețelor enumerate în <ListaInterfete>, care se numesc superinterfeţe.
- Nu există o superinterfaţă generală cum este clasa Object pentru superclase.
- Corpul unei metode într-o interfață este ;, dar începând cu Java 8, în interfață pot fi metode static și default.
- Toți membri interfeței sunt considerați implicit public, dar dacă modificatorul public este specificat atunci sunt accesibili şi înafara pachetului.
- Deoarece variabilele unei interfeţe sunt considerate constante acestea trebuie să fie inițializate altfel se va produce eroare de compilare.
- Metode cu aceeași semnătură, dar tip de return diferit nu pot fi folosite în interfeţe.
- Variabilele unei interfeţe sunt considerate implicit public, static şi final. Chiar dacă veți omite aceste cuvinte rezervate vor fi adăugate în mod automat de compilatorul Java la faza de compilare, în fișierul *.class.
- E posibil ca o clasă să folosească variabilele cu același nume dintr-o altă interfață, în acest caz la accesarea acestora trebuie de respectat sintaxa: numeInterfata.numeVariabila
- La declararea unei metode nu este permisă apariția tuturor modificatorilor de acces, doar public sau abstract.
- Dacă o clasă implementează 2 interfețe ce au metodă cu același nume este de ajuns să implementăm o singură metodă.
- Nu este binevenit de a folosi metode cu același nume într-o interfață sau mai multe interfeţe să conțină metode cu acelaşi nume.
- Interfețele nu au câmpuri și nici constructori. Nu pot fi insanțiate, și nu pot păstra starea obiectelor.
Pentru ca o clasă să implementeze o interfață trebuie să respecte sintaxa :
|
class
numeClasa implements Interfata1,...,InterfataN { ... } |
De
exemplu:
class Cal implements Animal{
void manica(){...}
void doarme(){...}
}
interface A {
// membrii interfeței A
}
interface B {
// membrii interfeței B
}
class C implements A, B {
// implementarea metodelor abstracte din A
// implementarea metodelor abstracte din B
}O interfață poate extinde altă interfață:
interface A {
// membrii interfeței A
}
interface B extends A {
// membrii interfeței B
}
class C implements B {
// implementarea metodelor abstracte din A
// implementarea metodelor abstracte din B
}
interface A {
// membrii interfeței A
}
interface B {
// membrii interfeței B
}
interface C extends A, B {
// membrii interfeței C
}
class D implements C {
// implementarea metodelor abstracte din A
// implementarea metodelor abstracte din B
// implementarea metodelor abstracte din C
}
Clasa ce implementează o interfață poate avea şi metode specifice ei, nu doar metodele interfeței.
interface Poligon {
void getAria(int ... laturi);
}
class Dreptunghi implements Poligon {
public void getAria(int ... laturi) {
if (laturi.length==2)
System.out.println("Aria dreptunghiului este " + (laturi[0] * laturi[1]));
}}
class Patrat implements Poligon {
public void getAria(int ... laturi) {
if (laturi.length==1) System.out.println("Aria patratului este "+(Math.pow(laturi[0], 2)));
}
}
class Main {
public static void main(String[] args) {
Dreptunghi r1 = new Dreptunghi ();
r1.getAria(5, 6);
Patrat p1 = new Patrat();
p1.getAria(5);
}
}
În Java nu poate fi implementată moștenirea multiplă la nivel de stare, dar interfețele permit realizarea moștenirii multiple la nivel de comportament.
interface Masina{
int viteza=90;
public
void distanta();
}
interface Autobus{
int
distanta=100;
public
void viteza();
}
class Vehicul implements Masina,Autobus {
public
void distanta(){
int distanta=viteza*100;
System.out.println("Distanta parcursa este
"+distanta);
}
public
void viteza(){
int viteza=distanta/100;
System.out.println("Viteza = "+viteza);
}
}
class DemoVehicule{
public
static void main(String args[]){
System.out.println("Vehicul");
Vehicul v1=new Vehicul();
v1.distanta();
v1.viteza();
}}
interface Interfata_1{ public
void metoda_1();
}
interface Interfata_2 extends
Interfata_1 { public void metoda_2();
}
class DemoInterfete implements
Interfata_2{
public void metoda_1(){
System.out.println("Aici
metoda 1");
}
public void metoda_2(){
System.out.println("Aici
metoda 2");
}
public static void main(String args[]){
DemoInterfete obj = new DemoInterfete();
obj.metoda_2();
public static void
main(String args[]){
Interfata_2 obj = new DemoInterfete();
obj.metoda_2();
Aceasta este validă, iar programul va
afișa același rezultat. Vor putea fi apelate pentru obiectul obj acele metode
din Interfata_2 care au implementare în clasa dată. Variabilele referință de
tip interfață se folosesc doar urmate de instanţierea clasei ce implementează
interfața la care face referință variabila.
Pentru a distinge corect între utilizarea claselor abstracte sau interfețe luați în considerare următoarele aspecte:
- Dacă aveți nevoie să descrieți doar comportamentul obiectelor, nu și starea acestora utilizați interfețe. În caz contrar clase abstracte, deoarece clasele abstracte includ atât starea cât și comportamentul obiectelor. O interfață descrie doar comportamentul.
- Dacă aveți nevoie să specificați un comportament comun pentru mai multe clase care fac parte din ierarhii diferite utilizați interfețe. De exemplu clasele Om și Masina, nu au nimic comun, fac parte din ierarhii diferite, dar au comun faptul că se deplasează: omul cu picioarele, iar mașina cu ajutorul componentelor tehnice. Deci, o clasă abstractă conectează clase care sunt foarte strâns legate. În timp ce interfața poate fi implementată de clase care nu au absolut nimic în comun.
- Java suportă moștenirea de stare, la nivel de clasă, și moștenire de comportament, la nivel de interfață. Clasele pot implementa orice număr de interfețe, dar pot moșteni o singură clasă. Deci dacă doriți să implementați moștenirea de stare, unde o clasă derivată (subclasă) primește atât comportamentul (metodele) cât și starea (atributele) din clasa de bază (superclasă), utilizați clase sau clase abstracte. Dar dacă doriți să specificați un contract sau specificații de comportament, fără a furniza o implementare implicită atunci utilizați interfețele.
👌 Analizează și discută!
- Explicați conceptul de interfață în Java și modul în care este utilizată pentru a defini comportamente standard și contracte pentru clasele care o implementează.
- Comparați clasele abstracte și interfețele în ceea ce privește caracteristicile, utilizările și restricțiile lor în Java.
- Argumentați beneficiile și avantajele utilizării interfețelor în comparație cu clasele abstracte în diverse scenarii de proiectare și dezvoltare a software-ului.
- Care este diferența între o interfață și o clasă abstractă în ceea ce privește implementarea metodelor?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vă mulțumesc pentru feedback!